Wow se pare ca toata lumea has gone crazy cu Sarbatorile de Paste. Asa ca in loc de massurile cu “Ia maneaua neamule, pe http://www.com” sau “gigi are nevoie de bani pentru bautura, asteapta donatii in euro” sau inutilele “papa looomeee ma duc. poop pe toooti” (da du-te frate pt ce trebe sa imi spui mie. la astia din urma imi vine sa le pleznesc una peste muie sa se trezeasca (si mai bag o paranteza - cand inventati careva un dispozitiv de dat palme online prin monitor, cumpar primul)). Anyway, revenind, aceste massuri s-au transformat in massuri cu “Sarbatori fericite etc.”.

What can i say, va iubesc pe toti. Si revenind la ceea ce important (vorba lui Groparu) adica eu, Pastele s-a desfasurat anul asta cam plain. Doar cu oua rosii, si o leneveala totala. Dieta mea s-a dus pe apa sambetii zilele astea, dar promit sa ma intorc la salata ASAP.

Cel mai greu e sa vii lunea la munca. Hopefully it will change anytime soon.

Ce sper? Sper ca toti ati petrecut bine, cu familiile sau departe, sper ca ati fost veseli, si ati baut pana v-au cazut dintii, si sper ca ati mancat atat de mult incat sa nu imi mai fie nici mie rusinele de cele cateva kilograme in plus pe care le-am acumulat :))

Cam atat va urez.

To do:

Sa plec in 30 minute acasa fara intarziere. Atat de mult m-am plictisit la work, pur si simplu o sa imi iau o vacanta cred 2 sapt si doar sa stau acasa, si sa fac ce trebuie sa fac, asa cum vreau eu. I need some freedom. Nu nu e relativa libertatea, atata timp cat stii ce vrei sa faci cu ea, si ai parte de persoane care stiu sa te impulsioneze sa faci exact totul asa cum trebuie. Then, nu se considera ca timp pierdut.

Cateva updates la GTop : Ieri a crapat din nefericire serverul care se ocupa de continutul static, adica iconuri, si site-urile probabil ca s-au incarcat un pic mai greu. Am rezolvat problema azi, si cand ajung acasa o sa ma ocup de failovers.

Stateam sus si beam cafeaua si fumam o tigare, si mi-am dat seama cata diferenta e intre a tine capul sus, si a merge cu capul plecat, sau intre a asculta muzica in mp3 player, sau sa iti lasi mintea sa se plimbe aiurea in tramvai. Diferentele sunt legate de imaginatie si oportunitati. Sunt chestii in viata, care trebuie sa le categorizezi ca … inhibitori. Presupun ca deja v-ati dat seama de 2 de-ai mei.

Anyway. Pentru cunoscatori, obisnuiesc sa joc dota cam de 2 ori pe zi. 2 ore fucked up. Nu stiu cum sa ma las. Deja ma streseaza treaba asta.

Si tot am zis ca pe maine pe maine, dar de fapt nu sper sa vina maine as vrea sa ramana tot azi, pentru ca am atatea de recuperat, si atatea de scris WAY ! I need to turn back time.

PLS learn how to turn back time. i needz it.

S-a dus, azi a fost ultima lui zi, il plang, si imi pare rau de faptul ca s-a terminat… asta e, asa e viata, dura, si nu i se face mila de oameni …

Ramai cu bine salariu scump, s-a dus si ultima picatura din el, o sa iti duc dorul, si o sa astept ca luna viitoare sa ma faci fericit din nou.

Yeah, sunt genul de om care face economie (nu)  , si care tine la bani. Anyway, nu mai e mult, 11 zile, si salata mai e :))

Am dormit azi noapte ca un purcel in cuptor la foc mic, care nu isi da seama ca e in cuptor, decat cand e atat de rumen incat ar vrea sa se manance singur. Bineinteles ca atunci cand aduc vorba de carne, or some other mancaruri exotice ca si cartofi prajiti, sau un hamburger, sau … orice altceva inafara de salata, am orgasm. Anyway. Mi-am cumparat gantera, duminica, sa ma apuc sa trag de ea prin casa. De fapt m-am apucat de tras de ea, dar pana acuma nu prea ne intelegem bine, pentru ca am dat deja de 2 ori cu piciorul in ea, si daca devine deja obisnuinta o sa imi ies din minti cum am facut cu patul, prima data cand m-am mutat in apartament. Mi-au luat cateva luni bune sa nu ma lovesc de el cand intram in dormitor. Acu daca o iau de la cap … grea viata.

De munca nici nu aduc vorba, pentru ca e obsolete, ma doare un ochi si nush de ce. Ieri mi-am dat seama ca sunt in cladirea norocoasa, aici sunt mult mai multe girlz decat in cealalta.

Laterz.

Daca simtiti ca vreti sa ajutati,

http://www.cetin.ro/2008/03/20/matei-are-nevoie-de-noi.html

Stiu ca uneori e greu, dar cand faci fapte bune te simti bine. Oricat de putin, ajuta.

Dear Om,
Despre ce as putea sati spun? Uhmm… Da sati povestesc cite ceva despre tine:
La business communicaiton(a stupid course) mau invatat ca sa nu incep un mesaj cu ceva negativ, iar daca am vesti rele care totusi trebuie spuse, apu locul lor e pe la mijloc- ca ele sasi piarada din importanta.

Dar dupa cum mie numi plac regurile fiindca ele sunt prea simple(poate din cauza asta am sa pierd mult in viata), eu am sa incep cu ceva mai straniu.

dear tu,
Esti un dobitoc. Da!! un animal care maninca si bea, doarme si merge, plinge si sare in sus de bucurie.
Dar stai, nu e inca totul pierdut. Nu uita ca mai sunt inca 6.5 billions of animale ca tine. Si inca ceva…nu uita ca si eu sunt un animal ca tine. De aia nu fi trist, fiindca nu esti singur. Iar daca esti trist atujci iata un hug ahsa cum il dau animalele care vb prin email: >:D<
Aaaaaaaaaa….si mai este ceva. Nu fi trist ca esti animal…tu doar poti scrie si vb cu litere. Oare asta nu e un great success?

Dear Nebun
Nu lua in seama ca am scris nebun. Chiar daca esti, nimeni no sa stie asta. O vei tine in secret. Nimeni nu va afla de acele obiceiuri animalice care le ai. Nimeni nu va afla de ce faci tu cind esti singur. Nu te teme eu nu spun, eu doar tac. Si poate cumva voi scrie….dar nu despre tine, nu. Voi scrie despre nebuni. Si tu…tu doar nu esti nebun, nu? NUUUUUUUUUUUU, doamne sa te fereasca.

Dear Restu care a ramas
Hai sa fim prietenii. Vreai? Daca da, atunci acepta ca esti nebun si animal si vina cu noi, cu restu…care sau resemnat cu ceea ce sunt si lucreaza inspre a se dezvolta. Care isi pun toate puterile in a nu fii nebuni si cinii(uuu, imi plac cinii).
Hai…iata mina mea, nu cer nimic…

doar bani.

PS> http://youtube.com/watch?v=jR3Ph9Tu-u8
next thing to do tommorow:
1) Buy a gun from walmart near the diary products department.

PSS> The first PS was a joke.

PSSS> the second PS lies, believe me, I know.

Primita de la beastman pe mail

Nu mai tin minte de cand imi aduc aminte de ea, stiu ca de pe la 4 ani imi aduc aminte, am petrecut aproape 3 ani, acolo.

Au fost 3 ani care au trecut ca o vesnicie, in bunul sens al cuvantului. Nu o sa intru in detalii sa spun motivele pentru care acei 3 ani i-am petrecut aproape de Mama Florica, o sa spun doar ca a fost ceva de care ar fi trebuit sa imi aduc aminte, si ceva la care mereu o sa zambesc.

Un pic nostalgic o sa ma gandesc mereu cum atunci cand plangeam reusea sa ma faca sa zambesc, si o sa imi amintesc mereu cum imi spunea povesti, si primele camioane imaginare, tot langa ea le-am condus, si tot atunci am invatat sa modific povestile, si astfel toate povestile erau diferite de fiecare data.

M-a invatat sa dau in carti de fapt nu m-a invatat, am furat, dar timpul a trecut si preocuparile s-au schimbat, si eu m-am schimbat, atat de rapid dar necesar, si am … uitat. Imi spunea mereu ca meseria se fura, nu se invata, si am invatat furand

O sa imi aduc aminte mereu de perioadele in care raceam, aveam un talent pentru a iesi afara la joaca, si a ma intoarce jegos tot, si sa beau apa dupa ce ne alergam toata ziua, si apoi raceam. O sa imi aduc aminte cum statea langa mine si ma facea bine.

O sa imi aduc aminte de ea, pentru ca pur si simplu sunt anumite persoane din viata de care nu poti pur si simplu sa uiti, si acum cand au plecat, chiar daca esti ocupat, uneori pur si simplu stai si te gandesti la toate elementele care au ajutat la formarea ta. Pentru mine, Mama Florica a fost unul dintre ele.

Remember …

The zone, sa va explic ce e “The Zone”, e un moment in care ajungi, atunci cand devii super cocentrat, atunci toata atentia e la maxim, si randamentul e fara precedent. Lucrezi ca o masina perfecta … or not … ca un om perfect ? Pentru ca masinile nu sunt nici pe departe perfecte.

Anyway , pentru ca ideile vin in succesiuni, am citit o carte mai demult … solarienii , am uitat cum ii zice, dar o sa mentionez cand ajung acasa. Ideea era ca in ceva viitor, rasa umana ajunsese sa se bazeze numai pe masini, daca masinile spuneau ca o sa piarda in batalie pierdeau, daca ziceau sa trimita 5 nave sa se lupte, 5 se trimiteau, totul era calculate, aaaa am uitat sa zic ca ne bateam cu o alta rasa mai avansata.

Logica celor de sus, era ca masinile, stiu sa faca totul mai bine ca omul, dar cum compurile noastre erau mai jegoase decat ale celorlalti, logica era ca peste 300 de ani, oamenii vor fi eliminati. More or less ca un meci de sah inevitabil.

Atunci apar marii meseriasi solarienii, pana afli ce sunt solarienii iti dai duhul. Erau un ideal, back to the roots, toate calculatoarele erased, de pe fata solariei, si acolo baetii isi dezvoltau fiecare capacitatile la maxim.

Logica finala, era ca oamenii vs baetii ceilalti era o batalie fara sorti de izbanda, care pur si simplu ducea inevitabil la distrugerea noastra, pentru ca pur si simplu noi ne bazam pe masini. Solarienii aveau doar avantajul erorii, si al neprevazutului.

Imprevizibil = dangerous.

Anyway cartea e faina, si merita citita, dar, morala din povestea asta, e ca rutina kills ?

That’s’ all.

Ma bag sa citesc NEXT.

Keep you posted