Wow am facut maraton aseara, 400 pagini in 3 ore.

Am fost sa cumpar carti, si am luat Michael Crichton - Prey, si Isaac Asimov … am uitat titlul, pentru ca nush pe unde am pus-o si nu am apucat sa o iau azi spre work sa o citesc.

Anyway, Prey a fost mult prea tare. La un laborator in desert, fac nanoboti, pentru a-i folosi pe post de camere de luat vederi indestructibile, partea nasoala e cand nanobotii incep sa se reproduca, si sa invete si vor sa faca simbioza cu oamenii.

Pur si simplu nu am putut sa o mai las din maini, so here i am sleepy, dar happy

Inca o saptamana a inceput. yikes. Zilele de luni nu sunt fun deloc. Blogging@work. That’s the spirit.

Anyway, weekendul asta a fost destul de funny, am dat un mic party, si am stat si am ras. Pacat ca s-a terminat repede.

M-am reintalnit cu un vechi prieten care sta in Praga, si nu ne-am vazut de vreun an si jumatate, si am depanat amintiri, si ceva tequilla

Anyway, back to work. sunt o tona de chestii to fix.

Cya

Nu mai tin minte de cand imi aduc aminte de ea, stiu ca de pe la 4 ani imi aduc aminte, am petrecut aproape 3 ani, acolo.

Au fost 3 ani care au trecut ca o vesnicie, in bunul sens al cuvantului. Nu o sa intru in detalii sa spun motivele pentru care acei 3 ani i-am petrecut aproape de Mama Florica, o sa spun doar ca a fost ceva de care ar fi trebuit sa imi aduc aminte, si ceva la care mereu o sa zambesc.

Un pic nostalgic o sa ma gandesc mereu cum atunci cand plangeam reusea sa ma faca sa zambesc, si o sa imi amintesc mereu cum imi spunea povesti, si primele camioane imaginare, tot langa ea le-am condus, si tot atunci am invatat sa modific povestile, si astfel toate povestile erau diferite de fiecare data.

M-a invatat sa dau in carti de fapt nu m-a invatat, am furat, dar timpul a trecut si preocuparile s-au schimbat, si eu m-am schimbat, atat de rapid dar necesar, si am … uitat. Imi spunea mereu ca meseria se fura, nu se invata, si am invatat furand

O sa imi aduc aminte mereu de perioadele in care raceam, aveam un talent pentru a iesi afara la joaca, si a ma intoarce jegos tot, si sa beau apa dupa ce ne alergam toata ziua, si apoi raceam. O sa imi aduc aminte cum statea langa mine si ma facea bine.

O sa imi aduc aminte de ea, pentru ca pur si simplu sunt anumite persoane din viata de care nu poti pur si simplu sa uiti, si acum cand au plecat, chiar daca esti ocupat, uneori pur si simplu stai si te gandesti la toate elementele care au ajutat la formarea ta. Pentru mine, Mama Florica a fost unul dintre ele.

Remember …

The zone, sa va explic ce e “The Zone”, e un moment in care ajungi, atunci cand devii super cocentrat, atunci toata atentia e la maxim, si randamentul e fara precedent. Lucrezi ca o masina perfecta … or not … ca un om perfect ? Pentru ca masinile nu sunt nici pe departe perfecte.

Anyway , pentru ca ideile vin in succesiuni, am citit o carte mai demult … solarienii , am uitat cum ii zice, dar o sa mentionez cand ajung acasa. Ideea era ca in ceva viitor, rasa umana ajunsese sa se bazeze numai pe masini, daca masinile spuneau ca o sa piarda in batalie pierdeau, daca ziceau sa trimita 5 nave sa se lupte, 5 se trimiteau, totul era calculate, aaaa am uitat sa zic ca ne bateam cu o alta rasa mai avansata.

Logica celor de sus, era ca masinile, stiu sa faca totul mai bine ca omul, dar cum compurile noastre erau mai jegoase decat ale celorlalti, logica era ca peste 300 de ani, oamenii vor fi eliminati. More or less ca un meci de sah inevitabil.

Atunci apar marii meseriasi solarienii, pana afli ce sunt solarienii iti dai duhul. Erau un ideal, back to the roots, toate calculatoarele erased, de pe fata solariei, si acolo baetii isi dezvoltau fiecare capacitatile la maxim.

Logica finala, era ca oamenii vs baetii ceilalti era o batalie fara sorti de izbanda, care pur si simplu ducea inevitabil la distrugerea noastra, pentru ca pur si simplu noi ne bazam pe masini. Solarienii aveau doar avantajul erorii, si al neprevazutului.

Imprevizibil = dangerous.

Anyway cartea e faina, si merita citita, dar, morala din povestea asta, e ca rutina kills ?

That’s’ all.

Ma bag sa citesc NEXT.

Keep you posted

Ieri mi-am luat tzoale de nunta … bine vorba vine ? Ideea e ca fiind reprezentanti Lufthansa, trebe sa fim cam la 4 ace, imaginea companiei and stuff, asa ca am privit chestia ca pe o ocazie sa vad si eu cum mai arat cand ies din total casual wear n care ma complac zi de zi.

Gasit costum super fain la Steilmann, tipa de la vanzare avrea vreo 40 ani, o bunaciune de iti cadeau ochii, si iti adunai limba de pe jos, m-a ajutat sa aleg o cravata faina, care sa se potriveasca cu costumul si camasa. I went blue pentru camasa si cravata, si costumul un negru mai deschis un pic. Looks actually pretty good, dar portofelul urla, pentru ca things were not quite cheap.

Sunt genul de om care daca incepe o chestie, o duce pana la capat, si banii de obicei nu vor sa stea in portofel la mine prea mult decat daca ii lipesc cu super glue. So daca am inceput shoppingul la costum, am decis ca am nevoie si de o pereche de pantofi, si o haina.

Nu am ce comenta, dar singurul lucru care m-a facut sa iau haina, era un fular care era pe ea. Adevarul era ca it WAS looking really good, si e really smart stuff, dar cand am vazt la casa ca fularu era jumate din pretul de la haina, am decis ca tre neaparat cineva sa se ocupe de finantele mele, petru ca sunt un noob ?

Anyway, toate bune, 1 salariu s-a dus pe haine ? Am si o poza pe care o vedeti pe undeva pe aici, de fapt de-abia acum o vedeti, pentru ca eu acuma scriu in word bullshiturile.

Seara, ora 19:00, deja a inceput sa se lase oboseala. Tinand cont ca sunt pe drum de dimineata, si ca de-abia duminica se calmeaza lucrurile si incep sa intru in adevarata vacanta, pot considera ca it’s a long way to go. E fun tho, don’t get me wrong.

De fiecare data cand intru intr-un aeroport, ma gandesc la faptul ca mi-ar fi placut sa lucrez intr-unul. Looks pretty cool you know, adica prin ochii mei eu vad doar oamenii, multi, vad avioanele, si totul din exterior mi se pare frumusel, dar sunt sigur ca mai mult de 1 luna aici as intra in rutina, si nu as mai stii cum sa scap. Anyway . crazy shit going through my head now.

De vreo 2 saptamani am ramas fascinate de Charlie Clouser, si al lui soundtrack de la SAW – vezi “hello zepp” si “don’t forget the rules” .

Zborul o sa dureze 12 ore, si o sa fiu super obosit cand ajung in HK. Sunt curios cum o sa fie treaba cu schimbatul fusului orar and shit. Sunt curios cum o sa fie oamenii, si atmosfera. Sper sa nu fie prima si ultima data cand merg pe acolo ?

Am luat teapa cu scola de soferi, de fapt nu teapa, dar lenea mea stupida m-a facut sa nu depun inca actele pentru permis, asa ca in loc sa vin din vacanta sis a am carnetul ready, o sa mai astept 2 saptamani dupa el.

Mi-am luat o carte sa am ce citi pe timpul zborului – Michael Crichton – NEXT. Nu cred ca e acelasi lucru cu filmul, dar o sa vedem, si o sa povestesc.

Ceva interesant. Odata cu cresterea nivelului de stress, si a ocupatiilor care tot vin, scade creativitatea. Cel putin eu stiu ca acum ceva timp cand eram la fel in aeroport, si mergeam spre RO, aveam chef de scris, mult, acum … pauza.

Things must be worked out. This is bullshit si nu poate sa continue, fara creativitate = fix pula. Originalitatea = 0 si nu a ice sa arati lumii. Anyway, sunt consideratii referitoare la

Mine, si comportamentul meu ?

Well, cum oamenii care nu au coeficientul de inteligenta mai mare decat al unei maimute, se multiplica exponential, aveti aici definitia … Sper sa va placa. eu am ramas cu un sentiment de … WTF?

Un moldovean, un oltean si un ardelean stateau la un foc de tabara si se laudau. - moldoveanul: acu’ 2 saptamani a coborat un urs de pe munte si a atacat oile la stana, a rupt cainii… am sarit la el, ne-am luptat, da’ l-am omorat cu mainile goale… - olteanul: ma, eram la coasa si a sarit din ierburi o vipera sa ma muste… am prins-o in zbor, am decapitat-o cu o muscatura, si i-am scuipat capul dooj’ da metri mai incolo… - ardeleanul nu zicea nimica, numa’ statea tacut acolo avand grija sa nu se stinga focul. Din cand in cand mai rascolea jaratecul cu pula…

Au inceput premiile Gogu Kaizer !!! weeeeee uber cool, uber excited, not the last , mori in bezna.