Capitolul 1 – Tablou

Din urma …

Oglinda … cea mai buna prietena a mea. De atata timp ma asculta, ciobita intr-un colt, si galbena, atat de veche, totusi ma cunoaste, ma cunoaste atat de bine. As dori sa ii pot da viata, si sa stam sa ne povestim una celeilalte toate cate am vazut, cate am trait si cat am suferit. As dori sa pot sa raman cu ea pentru totdeauna, pentru ca ea m-a inteles, si a fost alaturi de mine de fiecare data.

Ma uit in oglinda si vad machiajul negru, cum se scurge pe obraji, imi vad parul blond ravasit, si vad lacrimile cum nu contenesc sa curga. Vad obrazul rosu, si simt sufletul chinuit de atatea palme, si atata injosire. Simt ca nu mai suport. De ce nu am primit niciodata sansa sa fiu altceva ? De ce nu am putut sa fac altceva ? De ce a trebuit sa ma nasc aici, in lumea asta, si ceea ce fac acum sa fie lucrul la care ma pricep al dracu de bine ? Intrebari la care nu voi primi raspuns niciodata.

Apa rece imi face bine, vreau doar sa fac un dus si sa plec, vreau sa sterg de fiecare data mizeria, si sper ca … o sa fie o vreme cand o sa pot sa pot spala cu apa sufletul meu, si sa merg mai departe, curata, intr-o viata noua. 27 de ani au trecut peste mine ca si cum ar fi fost 50. Las apa sa curga pe corpul si fata mea si sper …

Prosoapele jegoase imi fac sila, ma imbrac repede si ies din baie, camera de hotel e mica … presupun ca si ea isi deplange statutul de martor al multelor corpuri asudate care au trecut pe aici pentru o clipa de placere pe bani. Il vad in pat, gras, murdar, camionagiu, nici pantalonii nu i-a dat jos complet, iar sticla de vodka Stalinskaya e cazuta din mana lui care atarna de-a lungul patului. 100 $ … pe masa, pentru asta … Ii iau si plec … as vrea sa sterg totul daca as putea, dar asta e viata mea, si nu o pot schimba.

………………………………………………………………………………………

Dragoste in vremuri de holera – Marquez – am citit cartea de sute de ori, e unul din putinele lucruri care le mai simt … niciodata nu ma voi plictisi de ea, si desi as putea simplu sa o citesc doar atingand filele cartii, prefer sa savurez cu placere fiecare pagina.

:] Camera era iluminata straniu, difuz, iar el era cel mai straniu obiect din mijlocul ei, stilul modern, dar atat de negru, ii dadea un aer de birou parasit, la miezul noptii. Statea intr-un fotoliu mare de piele, in fata semineului care ardea constant, iar pe masuta de langa se afla neobosita sticla de JB si paharul de cristal, din care sorbea cu nesat in timp ce intorcea lent filele cartii. Le intorcea cu grija, nici el nu mai stia a cata oara, dar vroia sa pastreze cartea in aceeasi conditie si de aceea parea noua. Cateva becuri ascunse luminau discret colturile incaperii mari, ai carei pereti erau negri. Un acvariu imens imbraca peretele din stanga fotoliului, iar in spatele lui, se gasea barul. Ai fi putut avea senzatia ca intri intr-o cripta, dat fiind faptul ca nu existau ferestre, dar locul era pe atat de atragator pe cat era de misterios. Biblioteca imensa acoperea peretele de langa semineu, unde se gasea un numar impresionant de volume, care variau de la tratate de medicina, la Kant si Freud, de la manuale avansate de fizica si matematica, la Shakespeare si Shelley. Tabloul devenea complet cu podeaua in contrast alb, cele 2 fotolii si masuta dintre ele, cat si de picturile de Dali care atarnau pe locurile libere ramase din pereti. :]

Aprind inca o tigara si ma pregatesc de plecat la birou. E 05:00 dimineata, si mi-am terminat datoriile pe ziua de azi. Sunt un norocos pentru faptul ca nu am nevoie de somn …

-va urma –

2 thoughts on “Capitolul 1 – Tablou

  1. Pingback: katmai - Unplugged, Unmatched, Unleashed » Capitolul 1 - in viata reala

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge